A17 - Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuațiilor și/sau sistemelor de ecuații
Într-o problemă aplicată, partea dificilă nu este de obicei calculul, ci traducerea corectă a textului în relații matematice. O soluție bună explică ce reprezintă necunoscutele, de unde provin ecuațiile și de ce răspunsul obținut este compatibil cu situația reală. Notăm prin necunoscute mărimile care trebuie determinate. Alegerea este eficientă dacă celelalte cantități pot fi exprimate simplu în funcție de ele. Pentru „un număr este cu 5 mai mare decât altul”, dacă numărul mic este \(x\), cel mare este \(x+5\). Pentru „de două ori mai mare”, în problemele școlare exprimarea se traduce de regulă prin dublu, \(2x\), dacă textul nu indică alt sens. Fiecare propoziție relevantă devine o egalitate sau un sistem. Unitățile trebuie aduse la aceeași formă înainte de scrierea relațiilor. În probleme geometrice, relația poate proveni din perimetru, arie sau teorema lui Pitagora; în probleme de mișcare din \(d=v\cdot t\); în probleme de amestec din cantități și procente. Ecuația poate avea soluții care nu sunt admisibile în context: o lungime trebuie să fie pozitivă, un număr de obiecte trebuie să fie natural, un timp nu poate fi negativ. De aceea ultima etapă este întoarcerea la textul problemei. Suma a două numere este 30, iar unul este cu 6 mai mare decât celălalt. Află numerele. Concluzie: Numerele sunt \(12\) și \(18\). Că soluția este un număr natural și are sens în context; nu poți avea un număr fracționar sau negativ de elevi. \(x-7\). Verificarea soluției în condițiile problemei și formularea răspunsului în context.Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuațiilor și/sau sistemelor de ecuații
1. Alegerea necunoscutei
2. Construirea relațiilor
3. Interpretarea soluției
Exemplu explicat pas cu pas
Verificare rapidă
Vezi răspunsul
Vezi răspunsul
Vezi răspunsul