Ideea lecției
Expresiile cu radicali se simplifică prin aceleași idei ca polinoamele: aduni doar termeni asemenea, folosești produse remarcabile și transformi numitorul astfel încît să nu mai conțină radical. Raționalizarea este o transformare algebrică, nu o aproximație.
În această lecție lucrăm intenționat în pași mici: mai întâi sensul noțiunii, apoi regula, apoi metoda de aplicare. Scopul este să poți explica de ce funcționează o transformare, nu doar să reproduci o formulă.
Noțiuni-cheie
- Pentru \(a,b\ge0\), \(\sqrt{ab}=\sqrt a\sqrt b\).
- Pentru \(a\ge0,b>0\), \(\sqrt{\displaystyle\frac ab}=\displaystyle\frac{\sqrt a}{\sqrt b}\).
- Termenii \(p\sqrt m\) și \(q\sqrt m\) sînt asemenea și se adună prin coeficienți.
- Pentru un numitor de forma \(a+\sqrt b\), expresia conjugată este \(a-\sqrt b\).
Reguli și legături importante
- Înainte de adunare, simplifică radicalii pentru a vedea termenii asemenea.
- Pentru \(\displaystyle\frac1{\sqrt a}\), înmulțește numărătorul și numitorul cu \(\sqrt a\).
- Pentru un binom cu radical în numitor, folosește conjugata și diferența de pătrate.
Înțelegere pas cu pas
- Pasul 1. Simplifică fiecare radical.
- Pasul 2. Grupează termenii asemenea.
- Pasul 3. Dacă există radical în numitor, alege factorul de raționalizare potrivit.
- Pasul 4. Simplifică rezultatul și păstrează condițiile de existență.
Exemplu rezolvat lent
Problemă. Raționalizează \(\displaystyle\frac{1}{2+\sqrt3}\).
Pasul 1. Conjugata numitorului este \(2-\sqrt3\).
Pasul 2. Înmulțim fracția cu \(\displaystyle\frac{2-\sqrt3}{2-\sqrt3}\).
Pasul 3. Numitorul devine \(4-3=1\), deci rezultatul este \(2-\sqrt3\).
Concluzie. \(\displaystyle\frac{1}{2+\sqrt3}=2-\sqrt3\).
Greșeală frecventă
Nu „anula” radicali aflați în termeni ai unei sume. Simplificarea se face între factori, nu între termeni separați prin + sau −.
Verificare rapidă
- Cît este \(2\sqrt5+3\sqrt5\)?
Vezi răspunsul
- Conjugata lui \(3-\sqrt2\) este?
Vezi răspunsul
- De ce folosim conjugata?
Vezi răspunsul
Pentru ca produsul din numitor să devină o diferență de pătrate fără radicali.
Exerciții
1
Simplifică \(\sqrt8+\sqrt{18}\).
2
Raționalizează \(\displaystyle\frac1{\sqrt5}\).
3
Calculează \((3+\sqrt2)(3-\sqrt2)\).
4
Cît este \(2\sqrt5+3\sqrt5\)?
5
Conjugata lui \(3-\sqrt2\) este?
7
Rezolvă fără a consulta exemplul-model: Raționalizează \(\displaystyle\frac{1}{2+\sqrt3}\).
8
Scrie, în ordinea corectă, pașii metodei de lucru pentru tipul de problemă studiat în această lecție.
9
Un elev ignoră următoarea atenționare: „Nu „anula” radicali aflați în termeni ai unei sume. Simplificarea se face între factori, nu între termeni separați prin + sau −.” Este metoda elevului sigură în toate cazurile?
10
Formulează regula/definiția centrală a lecției într-o propoziție matematică precisă.