În unele cazuri, integrarea unei funcții complexe devine mai simplă folosind schimbul de variabilă. Această metodă implică înlocuirea unei părți a funcției inițiale cu o nouă variabilă \( t \), astfel încât integralul să devină mai ușor de rezolvat.
Pașii de rezolvare
Exemplu 1 Rezolvat
Calculați integrala definită: \[ \int_0^{\frac{\pi}{2}} \frac{\cos x}{(4 + \sin x)^2} \, dx \]
1. Notăm noua variabilă:
\[ t = 4 + \sin x, \quad \text{deci} \quad dt = \cos x \, dx, \quad dx = \frac{dt}{\cos x}. \]
2. Schimbăm limitele de integrare:
\[ x = 0 \implies t = 4 + \sin 0 = 4, \quad x = \frac{\pi}{2} \implies t = 4 + \sin \frac{\pi}{2} = 4 + 1 = 5. \]
3. Reformulăm integrala:
\[ \int_0^{\frac{\pi}{2}} \frac{\cos x}{(4 + \sin x)^2} \, dx = \int_4^5 \frac{1}{t^2} \, dt. \]
4. Calculăm integrala:
\[ \int_4^5 \frac{1}{t^2} \, dt = -\frac{1}{t} \bigg|_4^5 = -\frac{1}{5} + \frac{1}{4}. \]
5. Simplificăm rezultatul:
\[ -\frac{1}{5} + \frac{1}{4} = \frac{-4 + 5}{20} = \frac{1}{20}. \]
Răspuns final:
\[ \int_0^{\frac{\pi}{2}} \frac{\cos x}{(4 + \sin x)^2} \, dx = \frac{1}{20}. \]
Exemplu 2 Rezolvat
Să calculăm integrala: $$I = \int_0^1 x(2x - 1)^5 \, dx.$$
Rezolvare:
Efectuăm substituția \(t = 2x - 1\). Exprimând \(x\) în funcție de \(t\), obținem:
$$x = \frac{1}{2}(t + 1), \quad dx = \frac{1}{2} \, dt.$$
Substituind \(x\) și \(dx\) în integrală, obținem:
$$\int x(2x - 1)^5 \, dx = \int \frac{1}{2}(t + 1) \cdot t^5 \cdot \frac{1}{2} \, dt = \frac{1}{4} \int (t^6 + t^5) \, dt.$$
Calculând integrala nedefinită:
$$\frac{1}{4} \int (t^6 + t^5) \, dt = \frac{1}{4} \left( \frac{t^7}{7} + \frac{t^6}{6} \right).$$
Revenind la variabila inițială \(x\) folosind substituția \(t = 2x - 1\), obținem una dintre primitivele funcției:
$$f(x) = x(2x - 1)^5, \quad F(x) = \frac{1}{4} \left( \frac{(2x - 1)^7}{7} + \frac{(2x - 1)^6}{6} \right).$$
Simplificând:
$$F(x) = \frac{1}{168} \left( (12x + 1)(2x - 1)^6 \right).$$
Utilizând formula lui Leibniz–Newton, evaluăm integrala definită:
$$I = F(1) - F(0).$$
Substituind valorile:
$$F(1) = \frac{13}{168}, \quad F(0) = \frac{1}{168},$$ $$I = \frac{13}{168} - \frac{1}{168} = \frac{1}{14}.$$
Rezultatul Final:
$$I = \frac{1}{14}.$$
1
Calculați: \(\displaystyle\int_{0}^{1} \frac{x^3}{(x^4 + 1)^5} \, dx\)
Răspuns: \(\displaystyle \frac{15}{256} \)
2
Calculați: \(\displaystyle\int_{0}^{1} e^x \cdot \sqrt{3 + e^x} \, dx\)
Răspuns: \(\displaystyle \frac{2}{3} \left( (3+e)^{3/2} - 8 \right) \)
3
Calculați: \(\displaystyle\int_{1}^{e} \frac{\sqrt{\ln x + 2}}{x} \, dx\)
Răspuns: \( \displaystyle \frac{2}{3} \left( 3^{3/2} - 2^{3/2} \right) \)
4
Calculați: \(\displaystyle\int_{0}^{2} \frac{6x - 3}{x^2 - x + 2} \, dx\)
Răspuns: \(3 \ln 2 \)
5
Calculați: \(\displaystyle\int_{0}^{1} x^4 \sqrt{x^5 + 1} \, dx\)
Răspuns: \( \displaystyle \frac{2}{15} (2^{3/2} - 1) \)
6
Calculați: \(\displaystyle\int_{0}^{\sqrt{5}} \frac{2x}{\sqrt{x^2 + 4}} \, dx\)
Răspuns: \( \displaystyle 2(\sqrt{9} - \sqrt{4}) = 2(3 - 2) = 2 \)
7
Calculați: \(\displaystyle\int_{0}^{\pi/4} \frac{\sqrt{\operatorname{tg} x}}{\cos^2 x} \, dx\)
Răspuns: \(\displaystyle \frac{2}{3} \)
8
Calculați: \(\displaystyle\int_{0}^{1} \frac{\operatorname{arctg} x}{1 + x^2} \, dx\)
Răspuns: \(\displaystyle \frac{\pi^2}{32} \)
9
Calculați: \(\displaystyle\int_{1}^{\sqrt{3}} \frac{1}{(1 + x^2) \operatorname{arctg} x} \, dx\)
Răspuns: \(\ln \left( \displaystyle \frac{4}{3} \right) \)
10
Calculați: \(\displaystyle\int_{0}^{\pi/2} \frac{\cos x}{\sin^2 x - 4} \, dx\)
Răspuns: \( \displaystyle -\frac{1}{4} \ln 3 \)
1
\(\displaystyle \frac{15}{256} \)
2
\(\displaystyle \frac{2}{3} \left( (3+e)^{3/2} - 8 \right) \)
3
\( \displaystyle \frac{2}{3} \left( 3^{3/2} - 2^{3/2} \right) \)
5
\( \displaystyle \frac{2}{15} (2^{3/2} - 1) \)
6
\( \displaystyle 2(\sqrt{9} - \sqrt{4}) = 2(3 - 2) = 2 \)
7
\(\displaystyle \frac{2}{3} \)
8
\(\displaystyle \frac{\pi^2}{32} \)
9
\(\ln \left( \displaystyle \frac{4}{3} \right) \)
10
\( \displaystyle -\frac{1}{4} \ln 3 \)
1
Calculăm: \( \displaystyle \int_{0}^{1} \frac{x^3}{(x^4 + 1)^5} \, dx \)
Substituim \( \displaystyle u = x^4 + 1 \Rightarrow du = 4x^3 dx \Rightarrow x^3 dx = \displaystyle \frac{1}{4} du \)
Când \( \displaystyle x = 0 \), \( \displaystyle u = 1 \)
Când \( \displaystyle x = 1 \), \( \displaystyle u = 2 \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{1}^{2} \frac{1}{4} \cdot \frac{1}{u^5} \, du = \displaystyle \frac{1}{4} \int_{1}^{2} u^{-5} \, du \)
Calculăm primitiva:
\( \displaystyle \frac{1}{4} \cdot \frac{u^{-4}}{-4} = \displaystyle -\frac{1}{16} u^{-4} \)
Evaluăm între 1 și 2:
\( \displaystyle -\frac{1}{16} \left( \frac{1}{2^4} - \frac{1}{1^4} \right) = -\frac{1}{16} \left( \frac{1}{16} - 1 \right) = -\frac{1}{16} \cdot \left( -\frac{15}{16} \right) = \displaystyle \frac{15}{256} \)
2
Calculăm: \( \displaystyle \int_{0}^{1} e^x \cdot \sqrt{3 + e^x} \, dx \)
Substituim \( \displaystyle u = 3 + e^x \Rightarrow du = e^x dx \)
Când \( \displaystyle x = 0 \), \( \displaystyle u = 4 \)
Când \( \displaystyle x = 1 \), \( \displaystyle u = 3 + e \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{4}^{3+e} \sqrt{u} \, du = \displaystyle \int_{4}^{3+e} u^{1/2} \, du \)
Calculăm primitiva:
\( \displaystyle \frac{u^{3/2}}{3/2} = \displaystyle \frac{2}{3} u^{3/2} \)
Evaluăm între 4 și \( 3+e \):
\( \displaystyle \frac{2}{3} \left( (3+e)^{3/2} - 4^{3/2} \right) = \displaystyle \frac{2}{3} \left( (3+e)^{3/2} - 8 \right) \)
3
Calculăm: \( \displaystyle \int_{1}^{e} \frac{\sqrt{\ln x + 2}}{x} \, dx \)
Substituim \( \displaystyle u = \ln x + 2 \Rightarrow du = \displaystyle \frac{1}{x} dx \)
Când \( \displaystyle x = 1 \), \( \displaystyle u = 2 \)
Când \( \displaystyle x = e \), \( \displaystyle u = 3 \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{2}^{3} \sqrt{u} \, du = \displaystyle \int_{2}^{3} u^{1/2} \, du \)
Calculăm primitiva:
\( \displaystyle \frac{u^{3/2}}{3/2} = \displaystyle \frac{2}{3} u^{3/2} \)
Evaluăm între 2 și 3:
\( \displaystyle \frac{2}{3} \left( 3^{3/2} - 2^{3/2} \right) \)
4
Calculăm: \( \displaystyle \int_{0}^{2} \frac{6x - 3}{x^2 - x + 2} \, dx \)
Substituim \( \displaystyle u = x^2 - x + 2 \Rightarrow du = (2x - 1) dx \)
Observăm:
\( \displaystyle 6x - 3 = 3(2x - 1) \)
Deci \( \displaystyle (6x - 3) dx = 3 du \)
Când \( \displaystyle x = 0 \), \( \displaystyle u = 2 \)
Când \( \displaystyle x = 2 \), \( \displaystyle u = 4 \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{2}^{4} \frac{3}{u} \, du = 3 \int_{2}^{4} \displaystyle \frac{1}{u} \, du \)
Calculăm:
\( \displaystyle 3 \left( \ln u \right) \Bigg|_{2}^{4} = 3(\ln 4 - \ln 2) = 3 \ln 2 \)
5
Calculăm: \( \displaystyle \int_{0}^{1} x^4 \sqrt{x^5 + 1} \, dx \)
Substituim \( \displaystyle u = x^5 + 1 \Rightarrow du = 5x^4 dx \Rightarrow x^4 dx = \displaystyle \frac{1}{5} du \)
Când \( \displaystyle x = 0 \), \( \displaystyle u = 1 \)
Când \( \displaystyle x = 1 \), \( \displaystyle u = 2 \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{1}^{2} \frac{1}{5} \sqrt{u} \, du = \displaystyle \frac{1}{5} \int_{1}^{2} u^{1/2} \, du \)
Calculăm:
\( \displaystyle \frac{1}{5} \cdot \frac{2}{3} u^{3/2} = \displaystyle \frac{2}{15} u^{3/2} \)
Evaluăm între 1 și 2:
\( \displaystyle \frac{2}{15} (2^{3/2} - 1) \)
6
Calculăm: \( \displaystyle \int_{0}^{\sqrt{5}} \frac{2x}{\sqrt{x^2 + 4}} \, dx \)
Substituim \( \displaystyle u = x^2 + 4 \Rightarrow du = 2x dx \)
Când \( \displaystyle x = 0 \), \( \displaystyle u = 4 \)
Când \( \displaystyle x = \sqrt{5} \), \( \displaystyle u = 9 \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{4}^{9} \frac{1}{\sqrt{u}} \, du = \displaystyle \int_{4}^{9} u^{-1/2} \, du \)
Calculăm:
\( \displaystyle \frac{u^{1/2}}{1/2} = 2u^{1/2} \)
Evaluăm între 4 și 9:
\( \displaystyle 2(\sqrt{9} - \sqrt{4}) = 2(3 - 2) = 2 \)
7
Calculăm: \( \displaystyle \int_{0}^{\pi/4} \frac{\sqrt{\operatorname{tg} x}}{\cos^2 x} \, dx \)
Substituim \( \displaystyle u = \operatorname{tg} x \Rightarrow du = \displaystyle \frac{1}{\cos^2 x} dx \)
Când \( \displaystyle x = 0 \), \( \displaystyle u = 0 \)
Când \( \displaystyle x = \pi/4 \), \( \displaystyle u = 1 \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{0}^{1} \sqrt{u} \, du = \displaystyle \int_{0}^{1} u^{1/2} \, du \)
Calculăm:
\( \displaystyle \frac{u^{3/2}}{3/2} = \displaystyle \frac{2}{3} u^{3/2} \)
Evaluăm între 0 și 1:
\( \displaystyle \frac{2}{3} (1^{3/2} - 0) = \displaystyle \frac{2}{3} \)
8
Calculăm: \( \displaystyle \int_{0}^{1} \frac{\operatorname{arctg} x}{1 + x^2} \, dx \)
Substituim \( \displaystyle u = \operatorname{arctg} x \Rightarrow du = \displaystyle \frac{1}{1+x^2} dx \)
Când \( \displaystyle x = 0 \), \( \displaystyle u = 0 \)
Când \( \displaystyle x = 1 \), \( \displaystyle u = \displaystyle \frac{\pi}{4} \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{0}^{\pi/4} u \, du \)
Calculăm:
\( \displaystyle \frac{u^2}{2} \)
Evaluăm între 0 și \( \pi/4 \):
\( \displaystyle \frac{(\pi/4)^2}{2} = \displaystyle \frac{\pi^2}{32} \)
9
Calculăm: \( \displaystyle \int_{1}^{\sqrt{3}} \frac{1}{(1 + x^2) \operatorname{arctg} x} \, dx \)
Substituim \( \displaystyle u = \operatorname{arctg} x \Rightarrow du = \displaystyle \frac{1}{1+x^2} dx \)
Când \( \displaystyle x = 1 \), \( \displaystyle u = \displaystyle \frac{\pi}{4} \)
Când \( \displaystyle x = \sqrt{3} \), \( \displaystyle u = \displaystyle \frac{\pi}{3} \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{\pi/4}^{\pi/3} \frac{1}{u} \, du \)
Calculăm:
\( \displaystyle \ln |u| \Bigg|_{\pi/4}^{\pi/3} = \ln \left( \displaystyle \frac{\pi}{3} \right) - \ln \left( \displaystyle \frac{\pi}{4} \right) = \ln \left( \displaystyle \frac{4}{3} \right) \)
10
Calculăm: \( \displaystyle \int_{0}^{\pi/2} \frac{\cos x}{\sin^2 x - 4} \, dx \)
Substituim \( \displaystyle u = \sin x \Rightarrow du = \cos x \, dx \)
Când \( \displaystyle x = 0 \), \( \displaystyle u = 0 \)
Când \( \displaystyle x = \pi/2 \), \( \displaystyle u = 1 \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{0}^{1} \frac{1}{u^2 - 4} \, du \)
Scriem:
\( \displaystyle \frac{1}{u^2 - 4} = \displaystyle \frac{1}{(u-2)(u+2)} \)
Descompunem în fracții simple:
\( \displaystyle \frac{1}{(u-2)(u+2)} = \frac{A}{u-2} + \frac{B}{u+2} \)
Înmulțim cu \( \displaystyle (u-2)(u+2) \) și obținem:
\( \displaystyle 1 = A(u+2) + B(u-2) \)
Dezvoltăm:
\( \displaystyle 1 = (A+B)u + (2A-2B) \)
Identificăm coeficienții:
\( \displaystyle A+B = 0 \) și \( \displaystyle 2A-2B = 1 \)
Din prima ecuație: \( \displaystyle B = -A \)
Substituim în a doua ecuație:
\( \displaystyle 2A - 2(-A) = 1 \Rightarrow 4A = 1 \Rightarrow A = \displaystyle \frac{1}{4} \)
Atunci \( \displaystyle B = -\frac{1}{4} \)
Prin urmare:
\( \displaystyle \frac{1}{(u-2)(u+2)} = \frac{1/4}{u-2} - \frac{1/4}{u+2} \)
Integrala devine:
\( \displaystyle \int_{0}^{1} \left( \frac{1/4}{u-2} - \frac{1/4}{u+2} \right) du = \displaystyle \frac{1}{4} \int_{0}^{1} \left( \frac{1}{u-2} - \frac{1}{u+2} \right) du \)
Separăm integrala:
\( \displaystyle \frac{1}{4} \left( \int_{0}^{1} \frac{1}{u-2} \, du - \int_{0}^{1} \frac{1}{u+2} \, du \right) \)
Calculăm fiecare integrală:
\( \displaystyle \int \frac{1}{u-2} \, du = \ln |u-2| \)
\( \displaystyle \int \frac{1}{u+2} \, du = \ln |u+2| \)
Deci:
\( \displaystyle \frac{1}{4} \left( \ln |u-2| - \ln |u+2| \right) \Bigg|_{0}^{1} \)
Folosim proprietatea logaritmilor:
\( \displaystyle \ln |u-2| - \ln |u+2| = \ln \left| \frac{u-2}{u+2} \right| \)
Așadar:
\( \displaystyle \frac{1}{4} \ln \left| \frac{u-2}{u+2} \right| \Bigg|_{0}^{1} \)
Evaluăm în capete:
Pentru \( \displaystyle u=1 \):
\( \displaystyle \frac{1-2}{1+2} = \frac{-1}{3} \)
\( \displaystyle \ln \left| \frac{-1}{3} \right| = \ln \left( \frac{1}{3} \right) \)
Pentru \( \displaystyle u=0 \):
\( \displaystyle \frac{0-2}{0+2} = \frac{-2}{2} = -1 \)
\( \displaystyle \ln \left| -1 \right| = \ln(1) = 0 \)
Deci:
\( \displaystyle \frac{1}{4} \left( \ln \left( \frac{1}{3} \right) - 0 \right) = \displaystyle \frac{1}{4} \ln \left( \frac{1}{3} \right) \)
Și cum \( \displaystyle \ln \left( \frac{1}{3} \right) = -\ln 3 \), rezultatul final este:
\( \displaystyle -\frac{1}{4} \ln 3 \)