Item 3 - toate variantele posibile

Exerciții

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \(\displaystyle 27^{1-0.5x} = 9\)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\displaystyle \frac{3x^2 + x}{12x + 4} = 0\)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\sqrt{6x - 4} = 0\)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\log_2 (x - 1) = \log_2 (x^2 - 3)\)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) inecuația \( 81^x \leq \frac{1}{3} \cdot 27^{2x+1} \).

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) inecuația: \(\displaystyle \frac{x + 7}{x^2 - 9} \geq 0\)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) inecuația \( \log_2(3x - 4) \leq 4 \).

Se consideră matricea \(\displaystyle A = \begin{pmatrix} \log_2(x-3) & \sqrt{3} - i \\ \sqrt{3} + i & 2 \end{pmatrix} \). Să se rezolve în mulțimea \( \mathbb{R} \) inecuația \( \det A \leq 2 \), unde \( \det A \) este determinantul matricei \( A \).

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \(\displaystyle \begin{vmatrix} x^2 - 4 & -1 \\ x-2 & x+2 \end{vmatrix} = 0. \)

Determinați soluțiile reale ale ecuației: \( 5^{-x+4} = 125 \)

Rezolvați în \(\mathbb{R}\) ecuația: \( \sqrt{1-x}(x^2 + 7x - 18) = 0.\)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \( \displaystyle \log _{2}\left(x^{2}-5 x+14\right)=3 \)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \( \displaystyle \log _{2}(x-1)=\log _{2}\left(x^{2}-3\right) \)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \( \displaystyle \log _{2}\left(x^{2}-4\right)=\log _{2} x+\log _{2} 3 \)

Determinați soluțiile reale ale ecuației: \( 3^{2x-1} = 81 \)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) inecuația \(\displaystyle \left(\frac{4}{9}\right)^{2x-3} \leq \frac{27}{8} \)

Fie \(D(x) = \begin{vmatrix} 2^{x-1} & 4 \\ 8 & 4^x\end{vmatrix} \). Rezolvați în \(\mathbb{R}\) ecuația \(D(x) = 0\).

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \(\displaystyle \left(x^{2}-1\right) \sqrt{2 x-1}=0\)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) inecuația \( \displaystyle \log _{2}(x-2)+\log _{2}(x-4) \geq 3 \)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) inecuația \(\displaystyle \frac{1}{x-1} \leq \frac{x}{2}\)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \( \displaystyle \log _{3}\left(x^{2}-x-20\right)-\log _{3}(x+4)=1 \)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \( \displaystyle \log _{\frac{1}{10}} \frac{2 x^{2}-54}{x+3}=\log _{\frac{1}{10}}(x-4) \)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\sqrt{4x + 12} = x\)

Fie matricea \( \displaystyle A=\left(\begin{array}{ccc}1 & 1 & 3 \\ x & -1 & x \\ 2 & 3 & -x\end{array}\right) \). Determinaţi valorile reale ale lui \( \displaystyle x \) pentru care expresia \( \displaystyle \frac{\operatorname{det} A-8 x-8}{x^{2}-1} \geq 0 \)

Determinați soluțiile reale ale ecuației: \( 2^{x^2 + 3x} = 16 \)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) inecuația \( \log_8(x^2 - 4x + 3) \leq 1 \).

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\displaystyle \frac{x+2}{x-2} - \frac{x^2}{x^2 - 4} = 0\)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\log_2 (1 - x) = 2 \log_4 (3 - 2x)\)

Fie \( \displaystyle D(x)=\left|\begin{array}{ll}\sqrt{x}-1 & 3 \\ 1-\sqrt{x} & 2\end{array}\right| \). Rezolvați în R inecuația \( \displaystyle D(x)< 5 \).

Fie \( D(x)=\left|\begin{array}{cc}3^{2x+8} & 27 \\ 3 & 9^{x+6}\end{array}\right| \). Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația \( D(x)=0 \)

Rezolvați ecuația \(\sqrt{x + 9} + x + 8 = 0\).

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\lg \frac{2}{x-1} = \lg x\)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\displaystyle 6 \sqrt{x} - x = -16\)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\log_3 (x^2 - 8x) = \log_3 9\)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) inecuația: \(\log_3 x + \log_3(x-8) \geq 2\)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\displaystyle \frac{1}{x^2 - x} + \frac{1}{x} = 1\)

Determinați soluțiile reale ale ecuației: \( (0,5)^{-x^2 + 3} = 0,25 \)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \( \displaystyle \left(\frac{2}{5}\right)^{2x-1} = \displaystyle \left(\frac{5}{2}\right)^{x-5} \)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) inecuația \( \displaystyle \log _{\frac{1}{3}}\left(2 x^{2}+x\right) \leq-1 \)

Fie \(\displaystyle D(x) = \begin{vmatrix} \lg(12-x) & 2 \\ \lg x & 1 \end{vmatrix} \) Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația \( D(x) = 0 \).

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \(\displaystyle \sqrt{x^{2}-3 x}=3 x+1\)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \(\displaystyle \begin{vmatrix} 4 + i\sqrt{3} & (2+\sqrt{5})x \\ (2-\sqrt{5})x & 4 - i\sqrt{3} \end{vmatrix} = 6x + 14. \)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(3x + 5 = \sqrt{3 - x}\)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \(\displaystyle \sqrt{x-5}=35-x\)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) inecuația \( \displaystyle \log _{\frac{1}{3}}\left(x^{2}+8 x\right) \geq-2 \)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) inecuația \( \lg(3x) \leq \lg(4 - x^2) \).

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) ecuația: \(\displaystyle \frac{x^2 - x - 2}{x^2 - 4} + \frac{x+1}{x+2} = 1\)

Rezolvați în \( \mathbb{R} \) inecuația \(\displaystyle \left( \frac{9}{2} \right)^{x^2 + x} \geq \left( \frac{4}{81} \right)^{2x - 7}. \)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \(\displaystyle \sqrt{5x-12} \cdot \sqrt{x} = 3\)

Să se rezolve în \( \mathbb{R} \) ecuația \(\displaystyle \sqrt{x+5} = x-1 \)

Răspunsuri

Rezolvări

Rezolvare:
\( \displaystyle \log _{2}\left(x^{2}-5 x+14\right)=3 \Leftrightarrow x^{2}-5 x+14=8 \Leftrightarrow x^{2}-5 x+6=0 \Leftrightarrow x \in\{2 ; 3\} \)

Rezolvare:
\( \displaystyle \log _{2}(x-1)=\log _{2}\left(x^{2}-3\right) \Leftrightarrow\left\{\begin{array}{c} x-1=x^{2}-3 \\ x-1>0 \end{array}\right. \Leftrightarrow\left\{\begin{array} { c } { x ^ { 2 } - x - 2 = 0 } \\ { x > 1 } \end{array} \Leftrightarrow \left\{\begin{array}{c} {\left[\begin{array}{c} x=-1 \\ x=2 \end{array}\right.} \\ x>1 \end{array} \Leftrightarrow x=2\right.\right. \)

Rezolvare:
\( \displaystyle \log _{2}\left(x^{2}-4\right)=\log _{2} x+\log _{2} 3 \Leftrightarrow\left\{\begin{array} { c } { \operatorname { l o g } _ { 2 } ( x ^ { 2 } - 4 ) = \operatorname { l o g } _ { 2 } ( 3 x ) } \\ { x > 0 } \end{array} \Leftrightarrow \left\{\begin{array}{c} x^{2}-4=3 x \\ 3 x>0 \end{array} \Leftrightarrow\right.\right. \)
\( \displaystyle \left\{\begin{array} { c } { x ^ { 2 } - 3 x - 4 = 0 } \\ { x > 0 } \end{array} \Leftrightarrow \left\{\begin{array}{c} {\left[\begin{array}{c} x=-1 \\ x=4 \end{array}\right.} \\ x>0 \end{array}\right.\right. \)

Rezolvare:
\(\displaystyle \left(\frac{4}{9}\right)^{2x-3} \leq \frac{27}{8} \Leftrightarrow \left(\frac{2}{3}\right)^{4x-6} \leq \left(\frac{2}{3}\right)^{-3} \Leftrightarrow 4x - 6 \geq -3 \Leftrightarrow x \geq \frac{3}{4} \)

Pasul 1: Pentru ca produsul să fie zero, unul dintre factori trebuie să fie zero.
Deci, \( x^2 - 1 = 0 \) sau \( \sqrt{2x - 1} = 0 \)
Pasul 2: Rezolvăm ecuația \( x^2 - 1 = 0 \):
\(\displaystyle x^2 = 1\)
\(\displaystyle x = \pm 1\)
Pasul 3: Rezolvăm ecuația \( \sqrt{2x-1} = 0 \):
\(\displaystyle 2x - 1 = 0\)
\(\displaystyle x = \frac{1}{2}\)
Pasul 4: Condiția de existență a radicalului:
\(\displaystyle 2x - 1 \geq 0\)
\(\displaystyle x \geq \frac{1}{2}\)
Pasul 5: Verificăm soluțiile:
Pentru \( x = -1 \): nu respectă condiția \( x \geq \frac{1}{2} \)
Pentru \( x = 1 \): respectă condiția \( x \geq \frac{1}{2} \)
Pentru \( x = \frac{1}{2} \): respectă condiția \( x \geq \frac{1}{2} \)

Pasul 1: Aplicăm proprietățile logaritmilor:
\(\displaystyle \log_2((x-2)(x-4)) \geq 3\)
Pasul 2: Trecem la forma exponențială:
\(\displaystyle (x-2)(x-4) \geq 2^3\)
\(\displaystyle x^2 - 6x + 8 \geq 8\)
\(\displaystyle x^2 - 6x \geq 0\)
\(\displaystyle x(x-6) \geq 0\)
Pasul 3: Rezolvăm inegalitatea de gradul al doilea:
Rădăcinile sunt \( x = 0 \) și \( x = 6 \). Deoarece coeficientul lui \( x^2 \) este pozitiv, parabola este orientată în sus, deci inegalitatea este satisfăcută în afara rădăcinilor:
\(\displaystyle x \in (-\infty, 0] \cup [6, +\infty)\)
Pasul 4: Condițiile de existență a logaritmilor:
\( x - 2 > 0 \), deci \( x > 2 \)
\( x - 4 > 0 \), deci \( x > 4 \)
Pasul 5: Intersectăm soluțiile: \( x \in (-\infty, 0] \cup [6, +\infty) \) și \( x > 4 \). Deci, \( x \in [6, +\infty) \).

Condiții:
\( \displaystyle x \neq 1 \)
\( \displaystyle \frac{1}{x-1} - \frac{x}{2} \leq 0 \)
\( \displaystyle \frac{2 - x(x-1)}{2(x-1)} \leq 0 \)
\( \displaystyle \frac{2 - x^2 + x}{2(x-1)} \leq 0 \)
\( \displaystyle \frac{-x^2 + x + 2}{2(x-1)} \leq 0 \)
\( \displaystyle \frac{x^2 - x - 2}{x-1} \geq 0 \)
\( \displaystyle \frac{(x-2)(x+1)}{x-1} \geq 0 \)
Tabel de semne:
\( \displaystyle x \in [-1, 1) \cup [2, \infty) \)

Rezolvare:
\( \displaystyle \log _{3}\left(x^{2}-x-20\right)-\log _{3}(x+4)=1 \Leftrightarrow \log _{3}\left(x^{2}-x-20\right)=\log _{3}(x+4)+\log _{3} 3 \Leftrightarrow \)
\( \displaystyle \left\{\begin{array} { c } { \operatorname { l o g } _ { 3 } ( x ^ { 2 } - x - 2 0 ) = \operatorname { l o g } _ { 3 } [ ( x + 4 ) \cdot 3 ] } \\ { x + 4 > 0 } \end{array} \Leftrightarrow \left\{\begin{array}{c} x^{2}-x-20=3(x+4) \\ 3(x+4)>0 \end{array} \Leftrightarrow\right.\right. \)
\( \displaystyle \left\{\begin{array} { c } { x ^ { 2 } - 4 x - 3 2 = 0 } \\ { x > - 4 } \end{array} \Leftrightarrow \left\{\begin{array}{l} {\left[\begin{array}{c} x=-4 \\ x=8 \end{array}\right.} \\ x>-4 \end{array} \Leftrightarrow x=8 .\right.\right. \)

Pasul 1: Deoarece baza este aceeași, putem egala argumentele:
\(\displaystyle \frac{2x^2 - 54}{x+3} = x - 4\)
Pasul 2: Rezolvăm ecuația:
\(\displaystyle 2x^2 - 54 = (x-4)(x+3)\)
\(\displaystyle 2x^2 - 54 = x^2 - x - 12\)
\(\displaystyle x^2 + x - 42 = 0\)
\(\displaystyle (x+7)(x-6) = 0\)
\(\displaystyle x = -7\) sau \(\displaystyle x = 6\)
Pasul 3: Condițiile de existență:
\( \frac{2x^2 - 54}{x+3} > 0 \), \( 2x^2 - 54 > 0 \) și \( x + 3 > 0 \)
\( x-4 > 0 \)
Pasul 4: Verificăm soluțiile:
Pentru \( x=-7 \), \( \frac{2(-7)^2-54}{-7+3} = \frac{98-54}{-4} = \frac{44}{-4} < 0 \), deci nu e solutie.
Pentru \( x=6 \), \( \frac{2(6)^2-54}{6+3} = \frac{72-54}{9} = \frac{18}{9} > 0 \), iar \( 6-4 > 0 \). Deci, e solutie.

Rezolvare:
Calculăm determinantul: \( \displaystyle \begin{aligned} \operatorname{det} A &= 1 \cdot ((-1) \cdot (-x) - x \cdot 3) - 1 \cdot (x \cdot (-x) - x \cdot 2) + 3 \cdot (x \cdot 3 - (-1) \cdot 2) \\ &= x - 3x + x^2 + 2x + 9x + 6 \\ &= x^2 + 9x + 6 \end{aligned} \)
Atunci \( \displaystyle \frac{\operatorname{det} A-8 x-8}{x^{2}-1} = \frac{x^2+9x+6 - 8x - 8}{x^2-1} = \frac{x^2+x-2}{x^2-1} = \frac{(x-1)(x+2)}{(x-1)(x+1)} = \frac{x+2}{x+1} \)
Inecuația devine: \( \displaystyle \frac{x+2}{x+1} \geq 0 \) Realizăm tabelul de semne:
- Soluțiile sunt: \( \displaystyle x \in (-\infty, -2] \cup (-1, \infty) \)

Rezolvare:
Calculăm determinantul: \( \displaystyle D(x) = (\sqrt{x} - 1) \cdot 2 - 3(1 - \sqrt{x}) = 2\sqrt{x} - 2 - 3 + 3\sqrt{x} = 5\sqrt{x} - 5 \)
Inecuația devine: \( \displaystyle 5\sqrt{x} - 5 < 5 \), adică \( \displaystyle 5\sqrt{x} < 10 \), deci \( \displaystyle \sqrt{x} < 2 \)
Atunci \( \displaystyle x < 4 \). De asemenea, trebuie ca \( \displaystyle x \geq 0 \) pentru ca \( \displaystyle \sqrt{x} \) să fie definit.
Deci \( \displaystyle x \in [0, 4) \)

Rezolvare:
\( \displaystyle \log _{\frac{1}{3}}\left(2 x^{2}+x\right) \leq-1 \Leftrightarrow \log _{\frac{1}{3}}\left(2 x^{2}+x\right) \leq \log _{\frac{1}{3}} 3 \Leftrightarrow 2 x^{2}+x \geq 3 \Leftrightarrow 2 x^{2}+x-3 \geq 0 \Leftrightarrow \)
\( \displaystyle x \in(-\infty ;-1,5] \cup[1 ;+\infty) \)

Pasul 1: Condițiile de existență:
\( x^2 - 3x \geq 0 \), deci \( x(x-3) \geq 0 \), adică \( x \in (-\infty, 0] \cup [3, +\infty) \)
Pentru ca radicalul să fie egal cu \( 3x+1 \), trebuie ca \( 3x+1 \geq 0 \), deci \( x \geq -\frac{1}{3} \).
Pasul 2: Ridicăm la pătrat ambii membri:
\(\displaystyle x^2 - 3x = (3x+1)^2\)
\(\displaystyle x^2 - 3x = 9x^2 + 6x + 1\)
\(\displaystyle 8x^2 + 9x + 1 = 0\)
\(\displaystyle x = \frac{-9 \pm \sqrt{9^2 - 4(8)(1)}}{2(8)} = \frac{-9 \pm \sqrt{81-32}}{16} = \frac{-9 \pm \sqrt{49}}{16} = \frac{-9 \pm 7}{16} \)
\(\displaystyle x_1 = \frac{-9-7}{16} = \frac{-16}{16} = -1, x_2 = \frac{-9+7}{16} = \frac{-2}{16} = -\frac{1}{8} \)
Pasul 3: Verificăm soluțiile:
Pentru \( x = -1 \), nu respectă \( x \geq -\frac{1}{3} \).
Pentru \( x = -\frac{1}{8} \), \( -\frac{1}{8} \geq -\frac{1}{3} \) nu e adevarat.
Verificăm din nou condițiile de existență: Pentru \( x = -1 \), \( x \in (-\infty, 0] \cup [3, +\infty) \) și \( x \geq -\frac{1}{3} \) nu e adevarat.
Pentru \( x = -\frac{1}{8} \), \( x \in (-\infty, 0] \cup [3, +\infty) \) și \( x \geq -\frac{1}{3} \) nu e adevarat.

Rezolvare:
\(\displaystyle (4 + i\sqrt{3})(4 - i\sqrt{3}) - (2-\sqrt{5})(2+\sqrt{5})x^2 = 16 - 3i^2 - (4-5)x^2 = 16 + 3 + x^2 = x^2 + 19. \) Obținem ecuația \( x^2 + 19 = 6x + 14 \Leftrightarrow x^2 - 6x + 5 = 0 \), cu soluțiile \( x_1 = 1, x_2 = 5 \).

Pasul 1: Condiția de existență a radicalului:
\(\displaystyle x - 5 \geq 0\)
\(\displaystyle x \geq 5\)
Pasul 2: Ridicăm la pătrat ambii membri ai ecuației:
\(\displaystyle x - 5 = (35 - x)^2\)
\(\displaystyle x - 5 = 1225 - 70x + x^2\)
\(\displaystyle x^2 - 71x + 1230 = 0\)
Pasul 3: Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
\(\displaystyle x = \frac{-(-71) \pm \sqrt{(-71)^2 - 4(1)(1230)}}{2(1)} = \frac{71 \pm \sqrt{5041 - 4920}}{2} = \frac{71 \pm \sqrt{121}}{2} = \frac{71 \pm 11}{2}\)
\(\displaystyle x_1 = \frac{71 - 11}{2} = \frac{60}{2} = 30\)
\(\displaystyle x_2 = \frac{71 + 11}{2} = \frac{82}{2} = 41\)
Pasul 4: Verificăm soluțiile:
Pentru \( x = 30 \): \( \sqrt{30-5} = \sqrt{25} = 5 \) și \( 35 - 30 = 5 \). Deci, \( x = 30 \) este o soluție.
Pentru \( x = 41 \): \( \sqrt{41-5} = \sqrt{36} = 6 \) și \( 35 - 41 = -6 \). Deci, \( x = 41 \) nu este o soluție.

Rezolvare:
\( \displaystyle \log _{\frac{1}{3}}\left(x^{2}+8 x\right) \geq-2 \Leftrightarrow \log _{\frac{1}{3}}\left(x^{2}+8 x\right) \geq \log _{\frac{1}{3}} 9 \Leftrightarrow\left\{\begin{array} { l } { x ^ { 2 } + 8 x \leq 9 } \\ { x ^ { 2 } + 8 x > 0 } \end{array} \Leftrightarrow \left\{\begin{array}{c} x^{2}+8 x-9 \leq 0 \\ x(x+8)>0 \end{array} \Leftrightarrow\right.\right. \)
\( \displaystyle \left\{\begin{array}{c} x \in[-9 ; 1] \\ x \in(-\infty ;-8) \cup(0 ;+\infty) \end{array} \Leftrightarrow x \in[-9 ;-8) \cup(0 ; 1] .\right. \)

Pasul 1: Condițiile de existență a radicalilor:
\(\displaystyle 5x - 12 \geq 0\) și \(\displaystyle x \geq 0\)
\(\displaystyle x \geq \frac{12}{5}\) și \(\displaystyle x \geq 0\)
Deci, \( x \geq \frac{12}{5} \)
Pasul 2: Ridicăm la pătrat ambii membri ai ecuației:
\(\displaystyle (5x - 12) \cdot x = 9\)
\(\displaystyle 5x^2 - 12x = 9\)
\(\displaystyle 5x^2 - 12x - 9 = 0\)
Pasul 3: Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
\(\displaystyle x = \frac{-(-12) \pm \sqrt{(-12)^2 - 4(5)(-9)}}{2(5)} = \frac{12 \pm \sqrt{144 + 180}}{10} = \frac{12 \pm \sqrt{324}}{10} = \frac{12 \pm 18}{10}\)
\(\displaystyle x_1 = \frac{12 - 18}{10} = \frac{-6}{10} = -\frac{3}{5}\)
\(\displaystyle x_2 = \frac{12 + 18}{10} = \frac{30}{10} = 3\)
Pasul 4: Verificăm soluțiile:
Pentru \( x = -\frac{3}{5} \): nu respectă condiția \( x \geq \frac{12}{5} \).
Pentru \( x = 3 \): respectă condiția \( x \geq \frac{12}{5} \).
Verificăm ecuația inițială: \( \sqrt{5(3)-12} \cdot \sqrt{3} = \sqrt{3} \cdot \sqrt{3} = 3 \). Deci, \( x = 3 \) este o soluție.

Pasul 1: Condiția de existență a radicalului:
\(\displaystyle x + 5 \geq 0\)
\(\displaystyle x \geq -5\)
Pasul 2: Pentru ca radicalul să fie egal cu \( x-1 \), trebuie ca \( x-1 \geq 0 \), deci \( x \geq 1 \).
Pasul 3: Ridicăm la pătrat ambii membri ai ecuației:
\(\displaystyle x + 5 = (x-1)^2\)
\(\displaystyle x + 5 = x^2 - 2x + 1\)
\(\displaystyle x^2 - 3x - 4 = 0\)
\(\displaystyle (x-4)(x+1) = 0\)
\(\displaystyle x = 4\) sau \(\displaystyle x = -1\)
Pasul 4: Verificăm condițiile:
Pentru \( x = -1 \): nu respectă condiția \( x \geq 1 \).
Pentru \( x = 4 \): respectă condițiile \( x \geq -5 \) și \( x \geq 1 \). Verificăm în ecuația inițială: \( \sqrt{4+5} = \sqrt{9} = 3 \) și \( 4 - 1 = 3 \). Deci, \( x = 4 \) este o soluție.

Cuprins

Exerciții

Răspunsuri

Rezolvări